FORUM IASI GSM

GsmDiverse · Trimis: 12/06/2007 15:44 Titlul subiectului: programa de centura neagra 1 dang

***** FEDERAÞIA ROMÂNÃ DE QWAN-KI-DO *****
***** ºi metode tradiþionale vietnameze *****

TEHNICA PENTRU ADULTI
CENTURA NEAGRA 1DANG
** BO PHAP – poziþii **

LAP TAN - poziþia în picioare (verticalã) cu picioarele apropiate
CHUAN BI - poziþia de aºteptare
HAC TAN - poziþia cocorului
DOC HANH VU TAN - poziþia cãlãtorului singuratic
TRUNG BINH TAN - poziþia cavalerului de fier sau poziþia medie
AM DUONG TAN - poziþia polaritãþilor (negativ - pozitiv)
LIEN HOA TAN - poziþia florii de lotus
NHI TAN (TAA ; HUU) - poziþia literei “ NHI ” (TAA – privirea spre stânga; HUU – privirea spre dreapta)
TIEU TAN - mica poziþie
XA TAN - poziþia ºarpelui
BAT CUOC TAN - poziþia cameleonului sau a celor 8 lovituri de picior
DINH TAN (TIEN ; HAU) - poziþia cu corpul înfipt în sol sau poziþia literei “DINH” (TIEN – corpul spre înainte; HAU – corpul spre înapoi)
TRAO MA TAN - poziþia calului care scormoneºte pãmântul cu copita
QUY TAN - poziþia cu un genunchi pe sol
HO DIEP TAN - poziþia fluturelui
TOA TAN - poziþia aºezatã
TOA THIEN TAN sau BAN GIA - poziþia cu picioarele încruciºate în faþã
TOA THINH TAN - poziþia ºezând pe cãlcâie

MIEU TAN - poziþia pisicii
KY MA TAN - poziþia cãlãreþului de fier (mare)
KIEM MA TAN - a menþine calul între genunchi (micã)
THAI AM TAN - poziþia lunii

- denumiri + semnificaþii
- scrierea denumirilor
- aplicaþii

** THAN PHAP – deplasãri **

XA HANH - deplasarea ºarpelui
DAO THAN - deplasarea în " U " sau eschiva corpului
DI ANH - inversarea imaginii sau transferul bustului
SAU QUAY - semi-întoarcere pe loc – întoarcere prin mutarea piciorului din spate simetric în spate
QUAY - semi-întoarcere retrãgând piciorul din faþã
DOI BO - întoarcere la 90 grade; (pe înaintare)
THOI THAN - retragerea bustului (întoarcere la 180º)
DI THAN - rotaþia bustului sau deplasare alunecãtoare
CHUYEN THAN - deplasarea beþivului sau deplasarea corpului
THIEM THU QUA HAI - broasca ce trece marea

PHI TAU MA - galopul calului
PHI DANG THANG THIEN - sãritura cu picioarele apropiate
HOANH THAN - pivotarea bustului la 180 grade; (THOI TAN prin sãriturã)

HOANH VAN – vârtejul norilor - întoarcere sãritã la 360º
- denumiri + semnificaþii
- scrierea denumirilor
- aplicaþii

** THU PHAP – tehnici de braþ **

* BO THOI SON – lovituri de braþ *
THOI SON - greutatea care împinge muntele
DI SON - transferul greutãþii care împinge muntele
BAT SON - pumnul care rãstoarnã muntele
AM DUONG QUYEN - reversul pumnului în polaritate (negativ, pozitiv)
THOI SON TA CHI - dezdoirea, apoi lãsarea (relaxarea) unei ramuri de copac
DAO SON - pumnul care trece peste munte
AM DUONG HA TRIET - puternica loviturã jos în polaritate (negativ, pozitiv)
PHACH KHONG TA CHI - biciuirea cu o ramurã de copac
THOI SON BAN HA - greutatea care împinge muntele, zdrobindu-se la baza

* BO THOI SON – lovituri de pumn *
THOI SON UNG TRAO - gheara vulturului care urcã
THOI SON HOANH CHI - pumnul care îndoaie o ramurã
THOI SON CON CAU - rotunjimea unei sfere
THOI SON HUU DUC - pasãrea Phoenix care se ascunde în spatele aripii
THOI SON THUY DE - pumnul care sparge apa glacialã
THOI SON DIEM THUY - pumnul care biciuieºte suprafaþa apei
THOI SON CU BOI - lovitura de pumn asemãnãtoare cu ridicarea paharului

THOI SON LONG TIEN - brusca înãlþare a vântului
AM DUONG HOANH PHONG - thoi son ta chi prin întoarcere
THOI SON KHOA HAU - lovitura cu ,,bat son’’ prin întoarcere la sex
AM DUONG TUONG KHAC - lovitura cu reversul pumnului
SONG LONG XUAT HAI - doi dragoni þâºnesc din ocean
SONG LONG THAN QUYEN - doi puternici dragoni unul lângã celãlalt
SONG PHUNG TRIEU DUONG - 2 pãsãri Phoenix zboarã spre soare
AM DUONG SONG QUYEN - doi pumni de sus în jos (în pozitiv ºi în negativ)
AM DUONG GIANG CHUY - lovitura masei de fier pe nicovalã

* BO CUONG DAO – lovituri cu sabia mâinii *
CUONG DAO SAT THICH - sabia mâinii care taie ºi înþeapã
CUONG DAO TRAM XA - sabia mâinii care decapiteazã ºarpele
CUONG DAO TRAM TACH - sabia mâinii care sparge marmura
CUONG DAO HOANH CHI - sabia mâinii care taie în lateral (îndoirea unei ramuri)

CUONG DAO PHAT MOC - sabia mâinii care doboarã un arbore
CUONG DAO PHAT HA - sabia mâinii care reteazã dedesubt
CUONG DAO HOANH PHONG - sabia mâinii care taie circular prin întoarcere
CUONG DAO PHAT TAO - sabia mâinii care taie iarba
SONG DAO TRAM XA - 2 sãbii care decapiteazã ºarpele
SONG DAO PHAT TAO - 2 sãbii care taie iarba
SONG DAO SAT THICH - 2 sãbii care taie ºi înþeapã

* BO PHUONG DUC – lovituri cu cotul *
PHUONG DUC LOAN DAI - pasãrea Phoenix care se caþãrã cu aripa pe munte
PHUONG DUC KIM CHUNG - aripa pãsãrii Phoenix care loveºte clopotul de metal
PHUONG DUC HOANH XA - cu cotul circular în faþã

PHUONG DUC THAN XA - aripa pãsãrii Phoenix care se înalþã spre posterior ca o cobrã
PHUONG DUC AN LONG - aripa pãsãrii Phoenix care loveºte solul ca ºi dragonul care se ascunde
PHUONG DUC BAT PHONG - aripa pãsãrii Phoenix care despicã aerul spre înainte
PHUONG DUC HOANH PHONG - aripa pãsãrii Phoenix care despicã aerul în spate
PHUONG DUC TRAM THACH - aripa pãsãrii Phoenix care sparge marmura

* BO HUNG CHUONG – lovituri cu podul palmei *

MANH CONG DOC CHUONG - puternicul ºi solid pod al palmei
DOC CHUONG BAT THU - împingerea cu podul palmei în mod direct

* BO THOI SON – lovituri *

LUONG LONG XUAT HAI - dublu BAT SON la nivel mediu
SONG TRUU AN LONG - douã coarne de bivol lovesc solul
SONG TRUU THIET GIAC - douã coarne de bivol care lovesc în cele două pãrþi
BINH PHONG CHUONG - reversul palmei
PHACH KHONG DA CHUONG - biciuire cu reversul palmei
SONG LONG THAN CHUONG - douã poduri de palmã ca doi dragoni unul lângã celãlalt
AM DUONG PHAP CHUONG - dubla loviturã de pod al palmei sus ºi jos
NHAT CHI CUONG DUONG - puternica înþepãturã a indexului
NHI CHI DIEM THACH - 2 degete care traseazã pe marmurã (indexul ºi degetul mijlociu unite)
TU CHI LIEU DIEP - patru degete în formã de frunza de salcie (palma spre sol)
SONG CHI THAU CHAU - 2 degete care smulg perlele (ochii)
- denumiri + semnificaþii

THOI SON PHUONG NHAN - pumnul în formã de ochi al pãsãrii Phoenix
SONG THU BINH PHONG - 2 braþe în formã de paravan
THOI SON LONG DAU - pumnul în formã de cornul dragonului
DOC CHI A HAU - periculoasa înþepãtura a degetului mare
TAM CHI THAN UNG - 3 degete ca ºi gheara de vultur care apucã
NGU CHI THAU DAO - cinci degete care smulg o piersicã
NHI CHI HO KHAO - 2 degete care apucã precum gura de tigru
- denumiri, semnificaþii, scriere
- tehnici tradiþionale (Thoi Son Ban Ha, Am Duong Quyen, Thoi Son, Di Son ,Thoi Son Ta Chi, Thoi Son Hoanh Chi, Thoi Son Ung Trao, Thoi Son Con Cao)

CHAP THU THAN DONG - lovitura la sex cu palmele lipite, de jos în sus
HAU NHI THAU CHAU -
HAU NHI DA CHUONG -
TU CHI VUONG HAU - maimuþa care zgârie (4 degete unite, cu podul palmei în sus)
MANH HO XUAT DUONG - tigrul sãlbatic care iese din peºterã
MANH HO NHAP DUONG - tigrul sãlbatic care intrã în peºterã

* BO CONG THU – blocaje *

BAN HA HOANH CONG - puternica rotaþie a unei mase la sol
THOI SON KIM BAO - laba panterei galbene în acþiune
LA HAN PHAN QUYEN - braþul pliat al unui “Arhat Budist ” - idem KIM BAO
CUONG DAO KHAI MON - sabia mâinii care deschide o uºã
PHUONG DUC BAT HO - aripa pãsãrii Phoenix care degajeazã atacul unui tigru
THAN THONG THUONG QUYEN - Geniul Înþelepciunii ridicã cartea
LOI CONG HA QUYEN - Zeul fulgerelor care loveºte cu masa sa (cu corpul)
THOI SON THUY DE - pumnul care tulburã apa glacialã (îngheþatã)
CUONG DAO KHAI VI - sabia mâinii care curãþã ramura unui copac de crengi

THOI SON THUONG THUAN - pumnul care ridicã scutul
AM DUONG DAO - cuong dao tram xa + cuong dao khai vi
GIAO LONG KHAC QUYEN - 2 dragoni care se încruciºeazã
CUONG DAO DIET KHI - tãiºul sãbiei care distruge o armã opusã
GIAO LONG XUNG QUYEN - 2 dragoni ce urcã spre înãlþimea imaculatã
THOI SON KHAC THU - a zdrobi braþul adversarului contra unui atac de pumn
HO TRAO TAM THAU - ghearele de tigru care smulg ºi agaþã

HAU NHI THU BO - maimuþa care îºi zgârie coapsa
CUONG DAO LY NGHANH - tãiºul sãbiei care reteazã ramurile copacului
SONG DAO DIET KHI - 2 sãbii care distrug o armã opusã
SONG DAO KHAI MON - 2 sãbii care deschid o uºã (glisantã)
HOACH XA HA QUYEN - vrabia care zgârie nisipul
DAO HAI KHAI VI - lama bazei unui val
SU TU PHAN QUYEN - thoi son ban ha + phuong duc bat ho
NHI LONG NHAP DONG - doi dragoni care intrã în casa lor

HO DIEP SONG CHUONG - douã palme ca aripile unui fluture
THANH LONG THO CHUONG - dragonul care sare de pe munte sau puternicã cãdere a palmei
HAU NHI BAT QUYEN - mica maimuþã care loveºte cu brațele sale
XA HANH NHUYEN QUYEN - blocajul ºarpelui
THAN THONG THUONG CHUONG - Zeul înþelepciunii îºi ridicã podul palmelor
LOI CONG HA CHUONG - Zeul fulgerelor îºi coboarã palmele
HO TRAO CAM DUONG - ghearele de tigru care þin un cerb
MANH HO NHAP DONG - tigrul care intrã în grotã
MANH HO XUAT DONG - tigrul care iese din grotã

- denumiri, semnificaþii, scriere
- aplicaþii

HAC HO THAU TAM - ghearele de tigru care smulg inima unui cocor
TAM HO XUAT VUOT -
DONG THU BAI PHAT - poziþia palmelor din Lien Hoa Tan

** BO CUOC PHAP – lovituri de picior **
TRUC CUOC - loviturã directã, spre înainte
THUONG TIEU CUOC - truc cuoc la indice înalt
BAN LONG CUOC - pasul dragonului (loviturã directã, spre înainte)
SONG CUOC - loviturã în lateral cu talpa piciorului sau cu cãlcâiul
HOANH CUOC - loviturã în semilunã (loviturã circularã cu laba piciorului)
BINH PHONG CUOC - piciorul care despicã aerul (hoanh cuoc biciuit)
DAO SON CUOC - înconjurarea muntelui (mãturare ridicând piciorul din interior în exterior)
TAO PHONG CUOC - mãturarea vântului din faþã cu piciorul (din exterior în interior)
HAU CUOC - loviturã de picior în spate (talpa paralelã cu solul)
LONG THANG CUOC - dragonul care se înalþã – piciorul urcã întins

LOI CONG CUOC - geniul fulgerelor îºi coboarã lovitura – loviturã de sus în jos cu piciorul întins
DAI BANG CUOC - aripa vulturului – biciuire cu ºiretul
THUONG TUC CUOC - marºul elefantului (truc cuoc la 45 grade}
THIET TIEU CUOC - tubul de oþel care se înfige – loviturã directã cu toatã talpa
TIET TUC CUOC - zdrobirea tibiei sau piciorului, direct cu sabia piciorului
la 45 grade spre sol

MANG XA CUOC - lovitura de picior ca ºi atacul reptilei ”Boa”
CAU LIEM CUOC - lovitura ca o secerã
THIET BANG CUOC - lovitura cu o riglã mare a zidarilor - circular cu tibia
TAO NGOAC CUOC - lovitura de picior ca o virgulã – lovitura cu piciorul întins spre faþã
DIEM CHI CUOC sau KIM TIEU CUOC - colþii de metal – înfigerea degetelor de la picior
NGHICH MA CUOC - lovitura cu copita calului – 2 lovituri în spate cu sprijin pe mâini
LUU VAN CUOC - norii care se rotesc
HO VI CUOC - tigrul care loveºte cu coada

NGHICH DIA CUOC - loviturã în lateral cu talpa piciorului sau cu cãlcâiul în poziþia ”QUY TAN”
DOC DOI THAN XA - cobra care ridicã capul; loviturã de genunchi, directã, de jos în sus
DOC DOI HOANH XA - roata ce se roteºte lateral; loviturã de genunchi lateralã, circularã
DOC MOC NHAT THAN - poziþia cu un solitar picior (blocaj cu tibia din exterior in interior)

DOC DOI DAO SON - înconjurarea muntelui (loviturã de genunchi din interior în exterior)
DOC DOI TAO PHONG - baleiajul vântului (loviturã de genunchi din exterior în interior)
XA LUAN CUOC - roata care loveºte (loviturã în lateral fãcând roata)
- denumiri, semnificaþii, scriere
- tehnici tradiþionale (Truc Cuoc, Ban Long Cuoc, Hoanh Cuoc, Tao Phong Cuoc, Dao Son Cuoc, Hau Cuoc, Luu Van Cuoc, Manh Xa Cuoc, Long Thang Cuoc)

** BO PHI CUOC – lovituri de picior sãrite **

KIM KE PHI CUOC sau KIM KE DOC LAP CUOC - loviturã de picior sãritã, directã, efectuatã cu forfecarea picioarelor
THANG THIEN TRUC CUOC - loviturã de picior directã, sãritã pe un picior

THANG THIEN BAN LONG CUOC - loviturã de picior sãritã directã;
THANG THIEN BAN SAT CUOC sau THANG THIEN SONG CUOC - loviturã de picior sãritã lovind lateral
SONG PHI HO DIEP CUOC - fluturele care loveºte cu picioarele

THANG THIEN LOI CONG CUOC - lovitura de picior sãritã ºi lovitã de sus în jos
THANG THIEN HAU CUOC - hau cuoc sãrit
THANG THIEN HOANH CUOC - hoanh cuoc sãrit

THANG THIEN HO VI CUOC - ho vi cuoc sãrit
THANG THIEN HOANH PHONG CUOC - hoanh cuoc sãrit prin întoarcere
TUYEN PHONG CUOC - tao phong cuoc sãrit prin întoarcere
DONG TUOC SONG PHI CUOC - loviturã cu ambele picioare lateral

SONG PHI DOAT MANH CUOC - loviturã directã cu ambele picioare spre înainte
NGHICH MA SONG PHI CUOC - loviturã cu ambele picioare în spate
- denumiri, semnificaþii, scriere

THANG THIEN LUU VAN CUOC - luu van cuoc sãrit
THANG THIEN CAO TIEN CUOC - sãriturã în înãlþime, fãcând forfecare cu ambele picioare

** CONG THU PHAN BIEN – înlãnþuiri de blocaje **

1. BAN HA HOANH CONG + DI SON + TRUC CUOC
2. LOI CONG HA QUYEN + deviere spre interior + THOI SON ( la nivel înalt ) + THUONG TIEU CUOC ( cu trecere prin XA TAN )
3. THOI SON KIM BAO + DI SON + TRUC CUOC
4. PHUONG DUC BAT HO + THOI SON TA CHI + SONG CUOC
- întoarcere micã la nr.1 si nr.3
- întoarcere mare la nr.2 si nr.4

5. CUONG DAO KHAI VI + DI SON + CUONG DAO KHAI VI + TRUC CUOC + SONG CUOC;
6. THOI SON THUONG THUAN + THOI SON UNG TRAO + TRUC CUOC;
7. THAN THONG THUONG QUYEN + LONG THANG CUOC + THOI SON;
8. GIAO LONG KHAC QUYEN + THOI SON UNG TRAO + THOI SON CU BOI + PHUC HO TAO DUONG + KIM KE PHI CUOC - cu piciorul cu care s-a secerat;
9. THOI SON THUY DE + AM DUONG QUYEN + DI SON + TRUC CUOC;
- întoarcere micã la nr.5, nr.6, nr.7 ºi nr.8;
- întoarcere mare la nr.9;

10. SU TU PHAN QUYEN + AM DUONG QUYEN + AM DUONG QUYEN + LIEN HOAN
CUOC - nr.1
11. DAO HAI KHAI VI + degajare + DI SON + TRUC CUOC
- întoarcere micã la nr.10
- întoarcere mare la nr.11

12. XA HANH NHUYEN QUYEN + DAO SON + DI SON + TRUC CUOC + SONG CUOC
13. HAU NHI BAT QUYEN + PHACH KHONG DA CHUONG (cu pas glisat) + SONG CUOC + LUU VAN CUOC
- întoarcere micã la nr.12
- întoarcere mare la nr.13

** DOC LUYEN – înlãnþuiri fãrã asociat **

BO PHAP DOC LUYEN - înlãnþuire de poziþii – fãrã braþe
BO LINH DOC LUYEN
BO PHAP NHAP MON - MOT
DANG MON DOC LUYEN - înlãnþuire apropiatã quyen-urilor de bazã (QUAN KY)

BO THOI SON - MOT
THU PHAP DOC LUYEN - înlãnþuire de tehnici de braþ

BO THOI SON - HAI
BO CUONG DAO
BO PHUONG DUC
BO PHAP NHAP MON - HAI

BO HUNG CHUONG - înlãnþuire de tehnici executate cu podul palmei
THAN PHAP DOC LUYEN – înlãnþuire de deplasãri
MOC MA HANH CONG – înlãnþuire de cãderi pe calul de lemn (pe saltea)

BO THU CHI - înlãnþuire de tehnici de degete
KINH SON CUOC
SA BAO CONG - înlãnþuire de tehnici pentru lucru la sac – doar braþe
NHAO LAN DOC LUYEN – înlãnþuire de cãderi

DOC LUYEN CUOC - înlãnþuire de tehnici de picior
SA BAO CONG - înlãnþuire de tehnici pentru lucru la sac – braþe + picioare
LIEN HOAN DOC LUYEN - înlãnþuire de tehnici tradiþionale - doar braþe
PHIEN LUAN DUNG TUC - înlãnþuiri de o tehnicã de pumn cu o tehnicã de picior sau proiecþie

** LINH THU – înlãnþuiri de tehnici de animale **
HAU QUYEN DOC LUYEN – forma simplã
HAC QUYEN DOC LUYEN – forma simplã

HAU QUYEN DOC LUYEN – forma completã;

HO QUYEN DOC LUYEN - tigrul
DUONG LANG DOC LUYEN - cãlugãriþa ( varianta simplã)
HAC QUYEN DOC LUYEN HAI - cocorul (a doua înlãnþuire)

** LIEN HOAN CUOC sau TAM CUOC LIEN HOAN –combinaþii de lovituri de picior **

1. TRUC CUOC + HOANH CUOC + HAU CUOC

2. LONG THANG CUOC + PHUC HO TAO DUONG (la 360º) + XA TAN + BAN LONG CUOC

3. DAO SON CUOC + TAO PHONG CUOC +LUU VAN CUOC - forma simplã
4. MANG XA CUOC + THU PHUONG TAO LAC DIEP (la 360º) + HO DIEP TAN +
+ SONG PHI HO DIEP CUOC (primul cu piciorul din spate)
5. THIET TIEU CUOC + BAN LONG CUOC + TAO NGOAC CUOC
(toate cu acelaºi picior, ultimele douã cu pas adãugat)
6. TAO PHONG CUOC + LUU VAN CUOC + KIM KE PHI CUOC

7. SONG PHI HO DIEP CUOC + TUYEN PHONG CUOC + LUU VAN CUOC
8. THAN XA DON GIAP + SONG CUOC ( jos ) + NGHICH DIA CUOC ( mediu ) + KIM KE PHI CUOC

9. TAO NGOAC CUOC + HOANH CUOC (jos) + HOANH CUOC (sus)
10. DOC MOC NHAT THAN + TIET TUC CUOC + TAO NGOAC CUOC
- ambele se lucreazã cu acelaºi picior fãrã a-l aºeza pe sol în poziþiile intermediare

11. KIM TIEU CUOC + HO VI CUOC + KIM KE PHI CUOC

** BO NHAO LAN – cãderi **
THAN XA DON GIAP - ºarpele care se rostogoleºte (cãdere înainte)
NHAO HAU THAN - rostogolire în spate

LINH MIEU BANG DIA - cãderile pisicii – în lateral
CAP MA CONG - saltul broaºtei râioase
XA LUAN BANG DIA - roata

XA LUAN - roata pe o mânã
- sãrituri peste obstacole
- elemente de gimnastica: rostogoliri, îndreptãri, ronda
- elemente de gimnasticã: salt înainte, salt înapoi, roata pe o mânã

** SONG LUYEN – tehnicã cu aliat **

* THE DOI LUYEN *

NGU THE CHONG TRA sau NGU THE DOI LUYEN - înlãnþuire pe 5 paºi (primul pas cu dreptul)
- 1: TRUNG BINH TAN - THOI SON THUY DE
- THOI SON KIM BAO
- BAN HA HOANH CONG
- 2: TRUNG BINH TAN - THOI SON KIM BAO (cu mâna dreaptã, apoi cu mâna stângã)
- PHUONG DUC BAT HO (cu mâna dreaptã, apoi cu mâna stângã)
- 3: DINH TAN + DAO THAN + BAN HA HOANH CONG (braþ în braþ, palmã în palmã)
- 4: HAC TAN + DI ANH (genunchi în genunchi) + BAN HA HOANH CONG (braþ în braþ)
- 5: TIEU TAN + DAO THAN + TU CHI VUONG HAU (palma cu care se blocheazã este orientatã în sus)

TAM THE CHONG TRA sau TAM THE DOI LUYEN – înlãnþuire pe 3 paºi
- nr.1 - at: AM DUONG TAN (stângul în faþã) + DI SON (primul de pe loc)
- ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în DINH TAN + BAN HA HOANH CONG +
+ degajare în exterior + DI SON
- nr.2 - at: AM DUONG TAN (stângul în faþã) + THOI SON UNG TRAO (primul de pe loc)
- ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în DINH TAN + LOI CONG HA QUYEN +
degajare în interior + THOI SON (la nivel înalt)
- nr.3 - at: AM DUONG TAN (stângul în faþã) + DI SON (primul de pe loc)
- ap: CHUAN BI + retrag dreptul în AM DUONG TAN + THOI SON KIM BAO +
se ține mâna cu HO TRAO TAM THAU + DAO SON (la coaste)
- nr.4 - at: AM DUONG TAN (stângul în faþã) + DI SON (primul de pe loc)
- ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în TRUNG BINH TAN + PHUONG DUC
BAT HO + degajare în exterior + DI SON + XA TAN (simultan cu împingere) +
TRUC CUOC
- nr.5 - at: AM DUONG TAN (stângul în faþã) + DI SON (primul de pe loc)
- ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în AM DUONG TAN + CUONG DAO KHAI VI +
se simuleazã retragerea ºi se eschiveazã în exterior + CUONG DAO KHAI VI +
CUONG DAO TRAM XA

NHAT THE CHONG TRA sau NHAT THE DOI LUYEN – înlãnþuire pe 1 pas
- nr.1 - at: DI SON (cu di than)
- ap: THUONG TUC CUOC + HOANH CUOC (jos) + HOANH CUOC (sus)
(dupã prima loviturã se pune piciorul jos; toate loviturile cu acelaºi picior)
- nr.2 - at: DI SON + THOI SON
- ap: THOI SON KIM BAO + PHUONG DUC BAT HO + PHUONG DUC
KIM CHUNG + AM DUONG QUYEN (toate cu aceeaºi mânã) + DI SON;
- nr.3 - at: TRUC CUOC;
- ap: DAO THAN se blocheazã piciorul cu CUONG DAO PHAT MOC + loviturã
în abdomen + PHACH KHONG DA CHUONG la faþã + împingere + DI SON (pe
înaintare)
- nr.4 - at: THOI SON cu înaintare
- ap: PHUONG DUC BAT HO pe înaintare + PHUONG DUC KIM CHUNG +
+ PHUONG DUC HOANH PHONG + PHUONG DUC THAN XA
- nr.5 - at: DI SON
- ap: THOI SON KIM BAO + HOANH VAN + PHACH KHONG TA CHI (în timpul rotirii,
cu mâna din spate) + BAN LONG CUOC (cu piciorul din faþã , uºor sãrit)

- nr.6 - at: TRUC CUOC (cu piciorul din spate)
- ap: HAU NHI THU BO în TIEU TAN (acelaºi picior în faþã) + DAI BANG CUOC (cu piciorul din faþã) + AM DUONG QUYEN (cu aceeaºi mânã cu care am blocat) + DI SON (cu cealaltã mânã)
- nr.7 - at: TRUC CUOC (cu piciorul din spate) + THOI SON
- ap: HAU NHI THU BO în TIEU TAN (acelaºi picior în faþã) + HAU NHI BAT QUYEN în XA TAN (acelaºi picior în faþã) + PHACH KHONG DA CHUONG + ambele palme pe umãrul din spate + DOC DOI HOANH XA (cu sãriturã)
- nr.8 - at: DI SON (cu pas glisat)
- ap: eschiva prin mutarea piciorului din faþã în partea opusã într-o poziþie pregãtitoare pentru HAU CUOC + CUONG DAO KHAI MON + HAU CUOC
- nr.9 - at: baleiaj + HOANH CUOC + DI SON
- ap: se ridicã piciorul, apoi se aºeazã în spate în AM DUONG TAN ºi se blocheazã cu ambele braþe (THOI SON KIM BAO + palmã), apoi se duce piciorul din faþã în exterior în aceeaºi parte în DINH TAN ºi se blocheazã cu CUONG DAO KHAI VI, se prinde braþul blocat ºi se roteºte spre interior, se pãºeºte cu celãlalt picior spre coleg în DINH TAN ºi se loveºte DI SON pe sub braþul prins, apoi se executã 2 miºcãri circulare spre interior ºi se înainteazã în TRUNG BINH TAN în spatele iubitului ºi se împinge peste ºold
- nr. 10 - at: TRUC CUOC (cu piciorul din spate)
- ap: DOC MOC NHAT THAN (cu piciorul din faþã), apoi se aºeazã lateral ºi se loveºte MANH CONG DOC CHUONG (cu braþul piciorului cu care am blocat), rotaþie în QUY TAN + HAU NHI TAU QUA (cu celãlalt braþ) + ridicare ºi HOANH CUOC (cu piciorul cu care am blocat la început)

* TU TRU SONG LUYEN *
- nr.1; nr.2; nr.3; nr.4

* NHAT THU NHAT CONG – combinaþii executate fãrã deplasare*
*

- MOT , HAI, BA, BON

* LIEN THU LIEN CONG – combinaþii executate pe deplasare*

- MOT , HAI , BA, BON

* VI THU KHAI CONG – aplicaþii pentru Nhat Thu Nhat Cong *

- MOT , HAI , BA, BON

* THE KHOA GO – chei statice de mânã *
- chei statice: nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4; nr. 5;
- chei mobile: nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4; nr. 5;

* THE CAM NA – tehnici de agãþare *
- nr1,nr 2, nr. 3; nr. 4;
- nr. 5; nr. 6; nr.7; nr.8
- nr. 9; nr. 10
-aplicaþii

* THE CAM NA – tehnici de agãþare * PTR 1 DANG- nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4; nr. 5

* THE QUAT, VAT – proiecþii *
- nr1, nr 2, nr 3, nr. 4; nr. 5;
- nr. 6; nr. 7;nr. 8; nr.9
- nr. 10; nr. 11
- aplicaþii

* THE TAO DIA CUOC – secerãri *

- nr 1, nr 2, nr. 3;
- nr. 4; nr. 5;nr.6; nr.7; nr.8
- nr. 9; nr. 10
- aplicaþii

* THE GIAO LONG CUOC – chei de picior *

- nr 1, nr. 2; nr. 3;
- nr. 4; nr. 5;

-tehnici de gradul II - 5 tehnici la alegere
-tehnicile inferioare executate în combinaþii de luptã: nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4; nr. 5

* THE TU VE – tehnici de autoapãrare *

- câte 3 tehnici împotriva prinderilor:
de mâini din faþã
de vo-phuc cu o mânã
de vo-phuc cu douã mâini
de pãr
de gât
de corp
dublu Nelson
de membre de la spate

- împotriva atacurilor de palme ( 5 tehnici )
- 3 tehnici contra intrãrilor în proiecþii
- 3 tehnici contra prinderilor la sol

* SONG DOI – înlãnþuiri convenþionale doi la doi *

SONG DOI MOT

THOI SON SONG LUYEN - HA CAP
QUAN KY MOT contra QUAN KY BA
SONG DOI HAI

SONG DOI BA
THOI SON SONG LUYEN - TRUNG CAP
SONG DOI TRUNG CAP – pe sol

CUONG DAO SONG LUYEN
PHUONG DUC SONG LUYEN
HAU QUYEN SONG LUYEN
HAC QUYEN SONG LUYEN
QUAN KY HAI contra QUAN KY BON
SONG DOI BON

SONG LUYEN CUOC - înlãnþuire de picioare doi la doi
HUNG CHUONG SONG LUYEN
SONG THU HO BAC
CAM NA SONG LUYEN
SONG DOI TRUNG CAP - pe bãnci
- aplicaþia pentru HUNG QUYEN MOT

* CAM NA CU DAO – chei împotriva atacurilor cu arme *

- 6 tehnici împotriva atacurilor de cuþit, câte douã pentru fiecare nivel

** SONG DAU – luptã competiþionalã **

- Sub 30 de ani: 3 asalturi a 3’ cu 30’’ pauzã (atac - contraatac), cu tema datã
- Cunoaºterea regulamentului de arbitraj
- Peste 30 de ani: combinaþii de luptã stabilite de candidat, timp de 1 minut, cu 2 parteneri

** DAU TU DO – luptã realã **

- perfecþionare - sub 30 de ani

** NGHANH PHAP sau CONG PHA – spargeri **
- minim 5 þigle
- la alegere: pumn, picior, cot, sabia mâinii

** CO VO DAO – arme tradiþionale **

- o armã la alegere - 1 quyen ºi un song doi

** THAO QUYEN TIEU MON – înlãnþuiri codificate de bazã **

QUAN KY MOT sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN MOT

QUAN KY HAI sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN HAI;

QUAN KY BA sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN BA;

QUAN KY BON sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN BON;

QUAN KY MOT - BON - legate toate 4, pauzã, apoi pe porțiunea cealaltã

* THAO QUYEN DAI MON – quyen-uri antice *

HUNG QUYEN MOT sau BACH HO DU SON - tigrul alb se plimbã prin munþi

HUNG QUYEN HAI sau BACH HO LY SON - tigrul alb pãrãseºte munþii

LONG HO QUYEN - lupta dintre dragon ºi tigru
LOI TRAN QUYEN sau PHONG VAN QUYEN - lupta vântului ºi a norilor
KIM CUONG CAN TRU QUYEN - înlãnþuire pentru fortificare muscularã – numai cu gantere

Semnificaþiile tehnicilor din quyen-uri
Aplicaþii
_________________
www.vanzari-decodari.tk